Diverse

Profesorul de geografie

De
pe
25.03.2021

EL: Toata ziua te plimbi…

Eu: Daaa.

El: Cum a venit primăvara ai iesit la plimbare…

Si am zambit larg.

Cand locuiesti intr-un oras mic ca suprafata si numar al populatiei exista posibilitatea sa te intalnesti de mai multe ori intr-o singura zi cu o persoana. Va vedeti, va salutati si treceti mai departe. Peste 2 ore va intalniti din nou. Si ce faci? Te saluti iar de parca e prima oara cand va vedeti in acea zi?

In ziua aceea era a doua zi cand il vedeam si am incercat sa zambesc. Dar oare se vede zambetul de sub masca?

Cumva cred ca si persoana cealalta si-a dat seama ca trebuie sa…ne spunem ceva si asa a aparut mica noastra conversatie.

***

De cand lucrez de acasa acest domn este unul dintre oamenii pe care ii vad adesea. Nici nu ma mira. Sunt foarte matinala asa ca ies la o mica plimbare inainte de program si apoi inca una dupa ora 18. Dar mai mult de „Buna ziua” nu ne spusesem. Habar n-am ce gen de persoana este dar tind sa cred ca este introvertit. Daca vrei sa vorbesti ceva cu el, omul o sa vorbeasca. Nu te lasa vorbind singur el vazandu-si de drumul lui. Dar nici nu imi prea vine sa vorbesc cu el. Ce sa ii spun?

Cred ca l-as intreba care e ZONA lui preferata din Romania. Iar el, razand mi-ar spune: REGIUNEA, nu zona:) Probabil ceva munti. Nu cred ca am auzit vreodata, vreun profesor de geografie caruia sa ii placa litoralul.

Cred ca l-as intreba daca mai aproape de suflet ii este Geografia sau Istoria. Si probabil ar spune ISTORIA.

Cred ca l-as intreba unde ar fi ales sa isi traiasca tineretea daca putea sa lase in urma Republica Socialista Romania. Ar rade asa, in modul in care rade/chicoteste dumnealui si probabil mi-ar spune ca este greu de raspuns dar…si apoi ar povesti mult, mult timp. Despre ceva. Nu stiu despre ce. Despre perioada comunista. Despre regi, despre Ion Antonescu, despre razboaie, despre aliante, despre sanse, despre evolutie.

***

Ce-am remarcat la el, cel de acum si de acum 20 de ani? Poarta acelasi lucru pe cap. Nu este o caciula, sau un fes, nici palarie. Un obiect care tine de cald. Il poarta de cand eram eu eleva. Are unghiile la fel. Am avut grija sa ma uit. Nu arata mai batran decat arata la sfarsitul anilor 90 desi suntem intr-un alt secol, un alt mileniu chiar. E identic omului care se afla in fata clasei pe cand eram eleva intr-a V-a.

Totusi daca un lucru este schimbat este acela ca zambeste mai mult si nu tipa.

A fost proful meu de geografie, primul meu profesor de geografie si, cu toate ca nu era placut de toata lumea, mie mi-a placut mult. Si materia si profesorul. De precizat ca nu era un profesor din acela modern, cool, tocmai iesit de pe banca facultatii, cu un super corp lucrat la sala. Nu. Probabil „pe vremea mea” avea in jur de 55 de ani (desi atunci parea mai in varsta. Culmea, 20 de ani mai tarziu, vazandu-l, imi pare ca are acelasi fizic de-atunci)

Primele ore cu proful de geografie

Proful de geografie avea o tonalitate putin mai inalta. Poate asa ii era firea si vocea. Si mie mi se spune mereu sa nu mai tip cand de fapt aia e tonalitatea mea normala. Se aseza la catedra cu catalogul, facea prezenta si apoi fiecare isi vedea de treaba. Vreau sa spun ca dumnealui isi vedea de treaba iar noi, noi, elevii nu ne vedeam de treaba. Treaba noastra trebuia sa fie deschiderea cartii la o anumita pagina, cititul si conspectatul sau scrisul in caiet ce ni se parea noua mai important. Noua in schimb ni se parea important sa nu scriem nimic. Ci sa stam de vorba, sa mancam, sa ne mutam de la un coleg la altul pentru a mai impartasi barfe ori ce-am mai facut in ultimele 15 ore de cand nu ne-am vazut.

Proful avea diverse coli pe catedra si scria ceva pe ele. Tabele, cifre romane, nume de profesori. a V-a A, a V-a B, a V-a C, a V-a D, a V-a E. Apoi a VI-a A…a VII-a si tot asa. Proful era cel care se ocupa de orar. Si inca de-atunci mi s-a parut o treaba foarte complicata. Pentru 20 de clase, sa aloci profesorii in asa fel incat Xulescu sa nu aiba ora in acelasi timp la a V-a B si la a VIII-a C. In asa fel incat lui Yulescu sa nu ii aloci 3 ore pe saptamana la clasa a VI-a cand, clasa a VI-a are de fapt 2 ore pe saptamana la acea materie.

Si totul facut manual. Cu creion, rigla, guma de sters. Fara calculatoare si programe complicate. Mi-ar putea lua saptamani in sir fara oprire imi ziceam. De fapt greseam. Cred ca puteam lucra maxim 2 ore iar apoi realizand ca nu ajung la niciun rezolvat ma enervam, tipam, rupeam toate foile si probabil le dadeam si foc. Nu inainte de a sari pe ele.

Proful, acest om care ne lasa in pace nimerise sa predea la cea mai problematica clasa din scoala. Clasa in care ma aflam eu. Imi parea rau pentru dumnealui. Se vedea ca nu o sa …faca fata.

Restul orelor de geografie…

Azi asa, maine la fel. Prin maine referindu-ma la urmatoarea ora de geografie. La a 3 a”intalnire” cu dumnealui orarul a fost completat si sa vezi atunci.

Nu doar ca proful „facea fata”. Cei care nu mai faceam fata eram noi. Din persoana care nu auzea (galagia facuta de noi) si care nu vedea (hartiile si avioanele pe care le aruncam de la unul la altul) a devenit profesorul care auzea chiar si pasii unei furnici care tranzita clasa (ok, poate e o exagerare). Nu doar ca te vedea mancand la ora lui. Nu ajungeai sa faci asta. Simplul gest de a duce mana spre interiorul bancii pentru a lua un napolitan, o coaja de paine, o bucata de corn o vedea. Nu doar ca nu mai puteai sa vorbesti in soapta cu alt coleg, simplul „Andreea” strigat in soapta il auzea. Si da, proful avea o tonalitate ridicata 🙂

Orice altceva incercai sa faci ca elev in afara de atentia la ora, observa imediat. Daca preda si nu scriai observa de asemenea imediat. Nu stiu daca te speriai mai tare de cat de tare vorbea sau de momentul in care venea langa tine si arata cu degetul spre caietul tau spunand: SCRIE! Pe parcursul intregii scoli m-am intrebat cum UN (1!!!) PROFESOR poate vedea in acelasi timp ce fac 30!!!! de elevi. Si datorita acelui deget indreptat spre foaia de caiet as recunoaste unghiile acelea oriunde. Niste unghii mai degraba late decat lungi. Unele dintre cele mai inguste vazute vreodata. Brazdate de mai multe santulete. Unghii care par intotdeauna ca au stat prea mult in apa.

Ce-am invatat de la proful de geografie?

Am invat geografie. Unii s-ar intreba: Nu geografie ar trebui sa te invete proful de geografie?

Exista aceste clisee pe care le spunem mereu. Nici nu credem in ele dar am auzit la altii si sunau atat de bine incat le preluam si noi. Ca-i cool sa zici asa si pe dincolo. Aud pe cate unul:

Nu vreau sa para un cliseu, pentru ca nu este un cliseu, e realitate. Un profesor ar trebui sa te invete, in primul rand sa ai un suflet bun. Sa ai o educatie. Sa ii ajuti pe cei din jur. Toate astea inainte de o materie. Ce faci tu cu materia aia? Nimic! Dar daca ajungi un om bun si educat…

Nu sunt de acord. O parte dintre oameni, din diferite motive aleg sa urmeze Facultatea de Matematica pentru a preda matematica. Facultatea de Geografie pentru a preda geografie si tot asa. Nu se duc la facultatile respective cu gandul…”Dupa absolvirea Facultatii de Matematica o sa le predau copiilor educatie fizica si sper ca datorita mie sa fie niste oameni mai buni”. Nu. Copilul invata anumite lucruri in familie. In primii 7 ani. Dar sa te astepti ca profesorul de matematica sa te educe intai si daca mai are timp sa te invete, poate si matematica, nu-s de acord.

Lunile trecute o mamica din judetul meu scria o scrisoare Inspectorului Scolar sau Ministrului Invatamantului, nu stiu cui, in care spunea ca fiul ei e speriat de profesoara de matematica. Ca este o profesoara exigenta, care are ceva cu fiul ei, care ii pune absente desi el este la ora in fata laptopului. Si, spunea mamica, de ce sa ii invatam pe bietii copii functii matematice cand oricum or sa fie vanzatori la supermarket sau culegatori de fructe in strainatate? Haideti sa ii invatam sa fie oameni buni, e mult mai util decat ce se invata la matematica. In proportie de 70% nu am fost de acord. Dar este parerea mea.

Asadar, proful meu de geografie nu m-a invatat sa fiu mai buna. Nici mai rea. Nu m-a invatat sa fumez, dar nici sa ocolesc tigarile. Nu m-a invatat despre o dieta sanatoasa dar nici despre una nesanatoasa. In schimb, am invatat ca oricat de galagioasa este o clasa, a-ti putea sustine ora in liniste nu tine de elevi. Tine de tine ca profesor. Faptul ca „ei sunt 30 si eu sunt unul” nu e o scuza. Asta am invatat in afara de geografie.

Apoi am invatat prima lectie in care l-am descoperit pe proful asa cum e. Cea despre Vulcani si Cutremure.

Cand am fost studenta la Geografie dintre toate cursurile de la materia „Geografie Fizica Generala” preferatul meu a fost despre Cutremure si Vulcani. Cand am fost plecata cu Bursa Erasmus in Franta, pe langa cele 5 carti de Geografia Populatiei citite de la Biblioteca Universitatii din Rouen, un singur tip de carte mi-a mai atras atentia. Cea despre Cutremure si Vulcani.

Dupa ani si ani…

Au trecut 20 si ceva de cand am trecut de clasa a V-a. Lunile trecute am intalnit un fost coleg mutat si el in Bucuresti. De fapt „fost coleg” inseamna ca a invatat la acelasi liceu ca si mine dar este cu vreo 5 ani mai mare. Iar de 20 de ani locuieste in Bucuresti. Eu pe el il stiam din oras, el pe mine foarte putin dar cumva ne-am dat seama intalnindu-ne intamplator ca avem radacinile in acelasi loc si am…povestit.

Despre colegi, despre cum era viata noastra de provincie, despre profesori, despre vecini, despre experiente.

Barbatul respectiv intinde mana spre mine cu palma in jos. M-a mirat gestul. (Vrea sa ii pup mana? 🙂 Vrea sa vad ca nu este insurat? Vrea sa vad ca are unghiile taiate?)

Ar trebui sa remarc ceva? il intreb razand.

Da, unghiile.

Ma uit din nou. Nimic. Imi spune ca are unghiile ca ale profului nostru de geografie. Nici a treia oara n-am remarcat. Dar mi s-a parut amuzanta discutia asta.

Este usoara geografia?

Da. Elemente din geografie le stii fie ca ai fost copil cuminte, care invata, fie ca ai 10 clase si pe-alea absolvite cu greu. Sunt lucruri pe care le inveti chiar dupa terminarea celor 10 clase. De exemplu daca esti sofer pe un tir. Trebuie sa duci marfa la Madrid. Nu te gandesti: Deci trebuie sa merg pe traseul Bucuresti – Urziceni – Focsani – Iasi. Iti cam dai seama ca daca mergi spre est-nord est nu o sa ajungi niciodata la Madrid.

Poate nu esti atent la lectia despre clima Europei ca sa afli ca in nord-vestul Frantei ploua des. Poate te gandesti ca-s niste veri caniculare. Dar cumva ajungi la un moment dat acolo si realizezi ca nu-i deloc cald.

Si totusi…Vorbeam cu cineva care tocmai daduse examenul de Bacalaureat.

Trebuia sa recunosc pe o harta a Europei ca un anumit punct reprezinta orasul Roma si eu n-am stiut – imi spune persoana in cauza.

M-am mirat. Credeam ca oricine, la orice ora, ar recunoaste tara aia care seamana cu o cizma. Si ar spune ca e Italia. Iar orasul…Ok, poate nu stii exact unde este situata Roma, poate spui ca e Milano. Nu e neaparat grav.

Care erau variantele de raspuns? intreb la randul meu.

Pai erau Amsterdam, Paris, Roma si Budapesta.

Asa deci…era o tara care semana cu o cizma, erai intrebat care dintre orasele Roma, Amsterdam, Paris si Budapesta se afla acolo si tu ai raspuns altceva decat Roma?

Persoana respectiva picase examenul de Bacalaureat si a fost pentru prima oara in viata mea cand am auzit ca cineva a picat BAC-ul la geografie. Cred ca cea mai mica nota luata la aceasta materie in generatia mea, la liceul absolvit de mine a fost 8. Poate 7.50 minim. Dar cum sa iei sub 4 la geografie. Vorba aia: Geografia nu e matematica 🙂

Da, poate ne asteptam sa stim toti capitalele tarilor din Europa. Macar pe cele foarte mari, dezvoltate, vizitate. Poate Serbia, Croatia, Polonia se mai iarta. Poate si Andorra cu orasul capitala nu prezinta atata importanta pentru multi.

Doar ca nu numai aceasta cunostinta luase o nota foarte mica la geografie. La fel se intamplase si cu alte colege de-ale ei.

Poate nu le-a placut geografia. Poate nu le-a interesat capitalele nu stiu carora tari europene. (Avem google pentru asta, nu?) Poate nu au stiut sa caracterizeze o tara europeana. (Nu mai stiu ce tara a fost atunci dar pentru cei de varsta mea sau mai mari, care nu au apucat intr-a XII-a Geografia Europei ci a Romaniei, este cate o tara – exemplu Franta si trebuie sa spui. 2 orase mari, 2 ramuri ale industriei prezente in tara respectiva, 1 sau 2 rauri ce strabat tara) Dar oare ce s-a predat la ora aia de geografie de media a fost acceptabila iar la Bac a fost total altceva? Ce intrebari adresezi unui elev la ora sau in lucrari de stie sa raspunda dar in rest nu stie ca Roma-i in Italia?

Si cum se intampla ca la un liceu nimeni nu ia note sub 7.50 iar la altul numai intr-o clasa cateva persoane iau sub 5? Nu e aceeasi geografie?

Persoana respectiva m-a rugat sa fac pregatire cu ea. Am avut niste emotii incredibile. Pentru ca nota mea de 10 luata la BAC la geografie (trebuie sa ma si laud) si absolvirea unei Facultati de Geografie nu consideram ca sunt suficiente pentru a invata la randul meu pe cineva. Imi aminteam de profesorii mei din scoala si liceu. Niste oameni in varsta, cu o experienta enorma in predat, foarte inteligenti. Si cum predau ei. Grupa Nordica a Carpatilor Orientali se intinde de la, pana la. Scrieti: La Nord se invecineaza cu… La Sud de invecineaza cu… La Est cu…La Vest cu. Si acum de la capat. Caracteristici ale reliefului. Cu liniuta! Cum sa invat eu pe cineva in 2 luni toata geografia Romaniei si a Europei? Am rugat-o sa nu se supere daca nu o sa ia nici acum examenul pentru ca nu prea stiu cum sa o invat. Mi-a spus ca nu e nicio problema. Ca incercam. Atata tot.

Am facut pregatire timp de o singura luna, timp de mai multe ori pe saptamana, ulterior nemaiputand sa ne vedem. Nu stiam de unde sa incep, dar am trancanit acolo. I-am predat, faceam teste dintr-o carte…Unde mi se parea mie ca e ceva mai important ii ziceam sa tina neaparat minte acel lucru. Apoi pentru caracterizarea tarilor e adevarat ca se mai nimerea si unele precum Ungaria sau Bulgaria dar i-am spus sa invete Franta, Germania, Italia. Sa le stie perfect.

Cred ca ne-am vazut de 6 ori pentru Geografia Europei si de 2 pentru cea a Romaniei. De la sub 4 a ajuns la nota 7.

Realizarea a fost a acelei persoane. N-a luat 7 pentru ca am invat-o eu. Cred ca a luat 7 pentru ca a fost atenta. Pentru ca si-a dorit. Dar cumva, la randul meu am fost extrem de bucuroasa pentru ea si reusita ei.

Iar informatiile pe care le ofer celor din jur, mi-au fost, la randul meu explicate de persoane foarte bine pregatite 🙂

ETICHETE
ARTICOLE RELATIONATE

Lasa un comentariu

ANA ULMANU
Romania