Oameni speciali – Domnul profesor
Am hotărât ca uneori să am articole fără nicio legătură cu turismul. Care să aibă legătură cu mine. Cu oamenii speciali pe care îi întâlnesc și îi admir.
Așadar primul articol o să fie despre unul dintre profesori. In general mi-am admirat foarte mult profesorii. Am avut ocazia să întâlnesc oameni minunați în 80% din cazuri. Iar cu ceilalți 20% pur și simplu nu am…rezonat.
In vremea la care l-am cunoscut pe dumnealui eram pasionată de subiectul Eminescu. Iar proful mi-a părut că seamănă cu poetul. Nu cu Eminescu în cea mai cunoscută poză a lui, cea de la 19 ani de la Viena. Cu Eminescu mai târziu.
Preda o materie care pentru NOI nu era foarte importantă. Nu era materie de examen. Dar era pentru mine. In anii de până atunci avusesem mai mulți profesori la acea materie. Ba chiar unul dintre ei împărtășea cu mine preferința pentru zodii. Și mai ales pentru zodia pe care o împărțeam. Săgetătorul.
Revenind la proful, a fost primul Om-Enciclopedie cunoscut. Stătea foarte rar la catedră. De obicei se plimba prin clasă. Uneori părea foarte gânditor în timp ce vorbea. Ce ne spunea?
Ne spunea despre filosofie. Despre fizică și astronomie. Despre astrologie. Despre muzica si compozitori. Despre arta si pictura. Despre istorie. Despre istoria antica. Ii placea mult sa ne povesteasca despre Egipt. Ne spunea si despre politică. Nu aveam 18 ani. Nu votam. Iar dumnealui nu era membru al vreunul partid politic. Nu ne spunea ce să votăm sau ce să le spunem altora să voteze. Ne vorbea despre comunism și oamenii deștepți îndepărtați de regim. Despre închisori. Ne vorbea despre literatura română dar mai ales despre cea străină.
Profesoara de română din generală observase un anumit potențial la mine. Asta după ce a descoperit într-a V-a că nu știu mai nimic 🙂 Am admirat-o și o admir foarte mult. Și dumneaei a înțeles demult că sunt pasionată de subiectul Eminescu. Dumneaei mi-a povestit despre motivul florii albastre. Motiv preluat de la Schopenhauer. Acesta preluându-l sau dezvoltându-l de la/cu Novalis. Novalis? Proful a fost primul om care mi-a vorbind la rându-i despre acești 2 filosofi/prozatori germani. Pentru că profului îi plăcea cultura germană. Iar eu…Cred că am fost o elevă bună.
Enciclopedia care era dumnealui m-a făcut să nu pierd timpul în cadrul orelor. Să ascult fiecare cuvânt știind că după acea oră o să am mai multe cunoștințe decât dacă ne preda un alt profesor după…programă. Mergeam foarte des și la tablă.
Intr-o iarnă ne-a povestit despre poetul dumnealui preferat. Poet care a scris în germană. Rainer Maria Rilke. Ah da cunoștea o grămadă de poezii. Pe vremea aceea aveam deja internet acasă și rapid am căutat informații despre acest scriitor. 4 decembrie, Praga. Ok, atunci nu văzusem și PRAGA pentru că nu mă interesa. Rainer Maria Rilke era însă Săgetător. Neinteresant, așa-i? M-am bucurat că-s născută în aceeași zodie cu poetul preferat al…profului preferat.
Era un om care avea un curs atât de interesant. Nu învățai doar despre domeniul care l-a atras pe acest om atât de mult încât a ales să ofere informația celor mai mici decât dumnealui. Invățai despre o grămadă de lucruri. Așa cum am spus mai sus. Și învățai din povești. Mi-am spus mereu că ar putea să predea oricând, orice materie dorește.
Deseori îmi mai spuneam ceva. Că, într-o bună zi o să merg la dumnealui și că îi voi mulțumi pentru tot. Toată istoria. Toată povestea despre constelații. Toată literatura universală. Toată fizica și chimia. Toată filosofia și pictura. Toate poeziile pe care uneori ni le spunea. Toate cărțile și informațiile deținute atent oferite către noi. Că, peste câțiva ani îi voi povesti că îmi amintesc despre Rainer Maria Rilke pe care l-am descoperit prin intermediul dumnealui și despre cartea aceea care avea copertă gri iar în interior poeziile. Poate peste 5-10 ani, spuneam atunci. N-au fost 5. N-au fost nici 10. Ci mai mulți
Și, dacă acum nu sunt cea mai matură persoană din lume, atunci nici atât nu eram. In timpul fiecărei ore mă întrebam ce zodie este. Era o curiozitate ciudată. Dar cumva îmi tot repetam în gând ba și alor mei acasă. Zodia în care se află domnul profesor este cea mai specială zodie. Nu doar pentru că este un om foarte deștept. Ci este un om care transmite din informația avută și celorlalți. Intr-un mod foarte frumos. Azi așa, mâine așa…eu eram foarte pasionată de zodii și alegeam tot felul de zodii. Parcă după fizic pare zodia X. Sau, fiind atât de inteligent cred că este zodia Y. Cumva treceam o persoană prin fiecare zodie. Iar într-o zi l-am întrebat.
Nu știu cum am motivat faptul că mă interesează ziua nașterii. A zâmbit mirat fiind de întrebare și mi-a răspuns. Aveam telefon mobil pe vremea aceea. Nu cred că am sunat pe nimeni să dau vestea. Insă odată ajunsă acasă am povestit tuturor. Săgetător!
Mama mi-a zis că povestindu-i despre dumnealui nu ar părea deloc Săgetător – ea cunoscându-mă atât de bine pe mine. 🙂
Sunt mandra sa spun ca am ocazia sa cunosc multi oameni destepti. Recunosc ca ii si caut. Insa domnul profesor este primul om pe care l-am cunoscut si pe care il vedeam lucrand in Cercetare. (Mai este o singura persoana despre care am aceeasi parere – cel mai bun prieten al meu. Insa el a stiut de la inceput ca nu si-ar dori asa ceva)
Nu am avut niciodată ocazia să îi spun că a fost profesorul meu preferat. Fiind o fire foarte serioasă nu știu dacă l-ar bucura sau încânta să afle acest lucru.
Care este scopul articolului? Sa depan amintiri eu cu…mine. Sa imi amintesc despre oamenii deosebiti si speciali cunoscuti la un moment dat. Oamenii-modele de urmat. Oamenii care m-au impresionat. Care m-au facut sa imi doresc sa fiu mai buna.
Apoi imi doresc sa ii dau dreptate celui mai bun prieten. Ne contrazicem mereu. El spune ca nu e normal sa incerc sa cunosc angajati din „anumite domenii” doar pentru ca ii consider destepti. Ca nu jobul avut iti lipeste pe frunte titlul de om destept. Ca, a absolvi ETTI sau ACS nu este sinonim cu om destept. Repet, are dreptate.
Iar cea mai mare dorinta la sfarsitul articolului este ca domnul profesor sa imi citeasca articolul, sa se regaseasca inca de la propozitia A fost primul Om-Enciclopedie cunoscut si mai ales sa nu se supere pentru ca mi-am permis sa scriu despre dumnealui.