Jurnal de meci 2 Buciumeni Targoviste
Am decis sa intitulez aceasta serie Jurnal de Meci. Si nu scriu cine a marcat, cine a arbitrat si cine a luat galben. Ci scriu despre trairile mele pe parcursul unei zi de meci. Peste ani blogul va ramane si probabil o sa citesc cu emotie si incantare cum imi ocupam eu weekendurile atunci cand aveam 34 de ani.
Principalul lucru pe care vreau sa il scriu despre ziua in care am participat la acel meci a fost in jurul momentului in care cineva s-a luat de mine. Si e regretabil ca nu se iau de mine oamenii din localitati cine stie de pe unde, ci fix cei de la mine din oras. Am fost impinsa, ciupita, trasa de haine. Si pentru a sti ce am de facut pe viitor in astfel de situatii, am discutat cu un domn din politie.
Apoi, o doamna din zona blocurilor care tine foarte mult la mine mi-a oferit de asemenea sprijinul.
Chiar in timpul meciului, cand incepusem sa plang (desi ma chinuiam sa nu se vada), o persoana a venit la mine sa ma sustina si sa ma invite intr-un loc sigur.
Uite, mergi drept inainte pana la portita aceea si intri. In principal ar trebui sa fie deschisa. Dar daca nu e, ma anunti.
Si pe fondul starii proaste, m-am enervat si mai rau. Cum e posibil ca un necunoscut sa imi spuna mie unde sa stau? Daca eram binevenita imi oferea cineva din staff un loc bun.
Apoi sora mea (caci ajunsese si ea intre timp) intreaba pe un vecin al ei cine era domnul respectiv. Ah, este … … Iar reactia mea:
– Domnul … … stati putin. O secunda. Da, va multumesc foarte mult pentru ca imi oferiti un loc mai bun. 🙂
Mai tarziu aceeasi persoana s-a mai luat de cativa barbati care erau extrem de inflacarati si doritori de a folosi cuvinte care desemneaza organe genitale feminine.
M-am simtit foarte bine. 🙂
Doar ca am revenit cu picioarele pe pamant. Privind in urma, acum, cand am 34 de ani si sunt fata care merge la meciuri in tot judetul, realizez ca acum, la aceasta varsta, mi-ar fi placut sa fiu in stafful unei anume echipe de Liga 2. Sa calatoresc in toata tara cu ei si sa fac poze si filmulete. Iar in urma cu 22 de ani, da, mi-ar fi placut acelasi lucru. Sa merg la Falticeni, Campulung Muscel, Navodari, Brasov, Roman, Piatra Neamt. Si sa ma ocup de acelasi lucru.
Intamplarea de la meciul de Liga 6 si suporterii m-au facut sa realizez pentru a nu stiu cata oara ca nimeni nu e imparat in tara la el, cum se zice. Ca presiunea, atunci cand vine vorba de Liga 2 e foarte mare. Suporterii nu mai sunt 100 sau 200 ci 1000, 2000, poate chiar 8000. Iar daca eu nu pot face fata unei persoane, cum as face fata unui grup mare?
Liga 2 e liga profesionista, e adevarat. Dar suporterii sunt la fel. La Liga 2 cat si la Liga 6.
