Recomandare carte Viata lui Freud – Irving Stone
L-am descoperit pe Freud acum mulți mulți ani, peste 20. Pe atunci eram pasionată de zodii și vise iar titlul cărții Interpretarea Viselor mi s-a părut exact ce căutam. Incepând să o și citesc, foarte curând am lăsat-o de-o parte. Ceea ce am auzit ulterior despre acest domn a fost că era nebun și obsedat, avea o problema cu copiii și sexualitatea.
Ulterior, crescând m-am interesat mai mult și am realizat că omul nu era chiar așa cum auzeam în copilărie. Așa că în topul locurilor de vizitat în Viena atunci când am ajuns acolo a fost și Muzeul Sigmund Freud.
Anul trecut, într-una dintre dimineți eram în vizită la o cunoștință și văd pe etajeră o carte cu o copertă verde. Viata lui Freud. Și nu orice biografie ci o biografie scrisă de un autor celebru – Irving Stone. Pe Irving Stone l-am descoperit la început de liceu prin cărțile biografice despre Michelangelo (Agonie și extaz) și Vincent van Gogh (Bucuria vieții).
Așadar am luat și cartea al cărui titlu era mult mai puțin poetic decât al celorlalte 2 și am început să citesc. Mi-a plăcut extrem de mult. Abia ulterior am descoperit că acela era volumul 2. Pentru mine a fost cartea verii 2019. Fie că am mers la piscină ori m-am relaxat în curtea firmei la care lucram, la umbra nucului, am citit cele peste 1100 de pagini cu sufletul la gură.
Cartea Viata lui Freud este împărțită în cele 2 volume Turnul Nebunilor și Paria și urmărește viața de familie dar și lungii ani de cercetari ce au dus la descoperirile sale revoluționare. Drumul spre recunoașterea de către lumea științei a descoperirilor și meritelor lui a fost un drum anevoios îngreunat și de faptul că Freud era evreu.
Numele primului volum este dat de locul în care Freud și-a început anii de cercetare. Volumul face referire la tinerețea lui, situațiile dificile și munca depusă. Astăzi în Turnul Nebunilor din Viena este o colecție de Anatomie Patologică.
Câteva detalii aflate în primul volum sunt faptul că deși Freud a absolvit facultatea summa cum laudae, a absolvit-o cu întârziere de 3 ani motivul fiind pasiunea pentru cercetările Institutului de Fiziologie dedicând mare parte din timp cercetării.
La început Freud nu și-a dorit să fie medic ci să lucreze în cercetare. Lipsa banilor și faptul că în cercetare te puteai descurca financiar doar dacă veneai dintr-o familie bogată, dar și dorința de a se căsători cu persoana iubită l-au făcut să renunțe la marea pasiune în detrimentul pacienților.
A lucrat timp de 3 ani la Spitalul General din Viena de acolo primind o bursă și mergând la Paris unde a învățat să folosească hipnoza pentru tratarea problemelor nervoase inclusiv a isteriei.
Al doilea volum, Paria, prezintă partea de maturitate când, odată cu teoriile despre componenta sexuală a nevrozelor, Freud a devenit un paria în lumea medicală.
Inclusiv prietenii se îndepărtează de el rămânând singur. Reușeste însă a înființa un grup alături de alți medici ale căror întâlniri aveau loc miercurea. Ușor ușor a avut tot mai mulți susținători cei mai cunoscuți și importanți fiind Carl Jung și Alfred Adler. După mulți ani de colaborare apropiată Carl Jung a început să fie atras de religie și misticism lucru ce nu l-a încântat pe Freud cel care se declara și era cunoscut ca un ateu agresiv. Drumurile celor 2 se despart, Carl Jung înființându-și propria școala de psihologie (același lucru întâmplându-se înainte și cu Alfred Adler).
Acest volum conține descrieri ale multor cazuri care duc la formularea teoriilor lui Freud. Pacienți ce au diverse probleme și traume, pacienți pe care Freud îi ajuta folosind hipnoza și amintirile ce stau bine îngropate în inconștient.
Dincolo de viața lui Freud mi-a plăcut foarte mult și descrierea Vienei și a împrejurimilor, în a doua jumătate a secolului XIX.
In ceea ce privește cea mai impresionantă parte, aceasta s-a aflat în ultimele pagini ale volumului 2. Deși ajuns o persoană foarte cunoscută ce dispunea de sume importante de bani, ultimii ani din viața i-a petrecut chinuindu-se datorită problemelor de sănătate. Pe parcursul a 16 ani a suferit 30 de operații ca urmare a cancerului la gât. A trebuit să suporte chiar excizia cerului gurii și a maxilarelor. A murit la Londra, ca urmare a situației politice, unde, nemaisuportând durerea i-a cerut medicului să îl eutanasieze prin administrarea unei doze mari de morfină.
Cu toate că era ateu, majoritatea prietenilor lui Freud erau evrei, participa la reuniunile societății evreiești din Viena iar pentru lucrările traduse din ebraică nu accepta să fie plătit. Considera ca antisemitismul de care s-a izbit la Universitate i-a stimulat independența în gândire. Iar atunci când naziștii au început să îi ardă cărțile pe străzile Vienei Freud a văzut în plecarea în Anglia, la vârsta de 80 de ani, o cale spre libertate și nu un exil impus.
Pe lângă pasiunea pentru trabucuri la care nu a renunțat niciun moment, Freud avea o întreagă colecție de obiecte antice pe care le colecționa sau primea. Și-a dorit ca, după moarte, cenușa rămasă după incinerare să fie pusă într-o urnă grecească datând din jurul anului 300 i.Hr. *
*Această urnă a fost spartă în urmă cu 6 ani în timpul unei tentative de furt de la crematoriul Golders Green din Londra – loc în care urna fusese expusă încă din anul morții lui Freud.
Cartea Viata lui Freud este o carte despre viață. Cu suișuri și coborâșuri, cu eșecuri și realizări. Cu bucurii și decepții. Este o carte scrisă într-un mod deosebit pe care o recomand cu drag.
